unde ni-s limitele?

stateam si ma gandeam zilele acestea ca nu mai exista limite in prezent la nimic, sau aproape nimic. De ce spun asta?

In primul rand tinerii au acces la informatii non-stop, asa cum parintii si bunicii nostri nici nu visau ca se va ajunge. Astazi la un singur clik ai “tot ce iti doresti”, fara efort, fara “stres” prea mare. Copii si tineri intra pe site-uri nepermise lor, si asta doar raspunzand fals la intrebarea “ai peste 18 ani?” (acolo unde mai exista) sau folosindu-se de alte metode…

In al doilea rand -nu stiu daca pot generaliza pentru toata lumea, nu o fac, nestiind sitauatia altor tari- la noi in tara nu mai exista limite in tot ce e mai rau. Si cand spun ce e mai rau ma refer la minciuna, hotie, lacomie, barfa, nemultumire, nesimtire, prostie…si poate ar mai fi si altele insa nu-mi vin in minte acum. Oricum, lista este destul de mare si nu ne face cinste deloc…deci exista si pentru noi limite? In timp ce altii se lupta sa-si depaseasca limitele, intr-un mod construnctiv, si pozitiv, noi….noi luptam sa depasim limitele moralitatii, sau ale bunei cuvinte… si toate pentru ce? pentru ca nu avem nici multumiri, nici bucurii, nici impliniri, nici liniste…suntem goi, si nu vedem…

 

 

Anamaria